În aceasta săptămână am lucrat cu 7 cazuri în care mămicile a 7 băieți care se află la capatul puterilor din cauza problemelor de comportament ale copiilor lor. Frecvența acestor cazuri este din ce în ce mai mare și aș vrea să vă spun puțin cum este in pielea acestor părinți care nu și-au dorit vreodată să ajungă în această situație.
Familiile copiilor care manifestă probleme comportamentale sunt pur și simplu îngenuncheate la propriu: în primul rând pentru ca nu știu cum să iși mai ajute copilul, apoi există presiunea celorlalti părinți care cer mutarea copilului problemă din clasă, apare si presiunea profesorilor si a directorului unității de învățământ, apare neputința, rușinea, umilința pe care o trăiesc in fiecare zi, certurile și tensiunea din familie este la cote maxime. Desigur că au existat greșeli pe care le-au facut părinții în aplicarea anumitor reguli, a consecințelor, a modului în care au întarit comportamentele neadecvate fară să realizeze ce impact vor avea pe termen lung. Însă în acea situație poate fi orice părinte la un moment dat în viață. Cel mai ușor este să judecăm și să învinuim, însă nu este de ajutor pentru nimeni.

Într-o lume în care problemele comportamentale sunt tot mai frecvent întâlnit în școli, este important ca părinții și profesorii să își unească eforturile pentru a învăța copiii să își ajute colegii care manifestă astfel de comportamente. Această abordare nu numai că aduce beneficii imediate pentru copiii implicați dar are și un impact profund asupra întregii clase.
Învățându-i pe copiii noștri să își ajute colegii cu probleme de comportament, le cultivăm empatia și înțelegerea. Copiii care sunt încurajați să ofere sprijin colegilor lor în dificultate învață să vadă dincolo de comportamentele negative și să recunoască nevoile și emoțiile altora. Această abilitate nu numai că îi ajută să dezvolte relații sănătoase, dar contribuie și la formarea unui mediu școlar mai prietenos și mai sigur.
Beneficiile nu se limitează doar la cei care oferă ajutor, ci se extind și asupra copiilor care primesc sprijin. Prin primirea susținerii din partea colegilor lor, copiii cu probleme de comportament se simt mai acceptați și mai incluși în comunitatea lor școlară. Acest lucru poate duce la o îmbunătățire a stimei de sine și la creșterea încrederii în sine, ceea ce îi poate determina să adopte comportamente mai pozitive în viitor. Și ce este mai minunat decât atunci când vezi că ești susțiut de copiii de vârsta ta?
În plus, când colegii modelează comportamentul pozitiv și își oferă sprijinul unul altuia, se creează un climat de încredere și respect în clasă. Aceasta poate duce la o reducere a conflictelor și a intimidării, iar elevii se simt mai în siguranță și mai confortabil în mediul lor de învățare.
Rolul profesorului este esențial în această ecuație. Este important ca profesorii să fie în primul rând modele de comportament pozitiv și să promoveze valorile empatiei și compasiunii în clasă. Ei pot organiza activități și discuții care să încurajeze colaborarea și sprijinul între elevi. De asemenea, profesorii pot oferi recunoaștere și recompense pentru comportamentele pozitive, motivând astfel elevii să fie mai implicați în sprijinul colegilor lor.
Profesorii ar trebui să fie și sensibili la nevoile individuale ale copiilor cu probleme de comportament și să ofere sprijin suplimentar acolo unde este necesar. Acest sprijin poate include consiliere sau intervenții comportamentale, dar și implicarea părinților și a altor profesioniști în educație. Cheia este ca părintii, cadrele didactice, colegii și copilul care are nevoie de ajutor să fie o echipă!
În final, este esențial să recunoaștem că atunci când ne implicăm în ajutorarea copiilor cu probleme de comportament ne așteptăm să fie un proces care necesită timp și efort continuu. Cu toate acestea, beneficiile sunt pe termen lung și pot afecta în mod pozitiv atât viața individuală a copiilor, cât și atmosfera școlară în ansamblu.
Prin colaborarea între părinți, profesori și elevi, putem crea un mediu în care fiecare copil se simte iubit, acceptat și susținut în călătoria sa de învățare și creștere.