top of page

Crezi că toate emoțiile negative sunt rele?

Actualizată în: 22 dec. 2023


• „Haide, nu trebuie să plângi, nu mai fi trist! Totul o să treacă.”

• „Lasă nemulțumirile deoparte, nu te ajută cu nimic!”

• „Regretele nu-și mai au rostul, mergi mai departe, indiferent ce ar fi.”

• „Nu trebuie să ai emoții la examen, fii sigur pe tine!”


Ai auzit de multe ori toate afirmațiile de mai sus și nu ai înțeles de ce uneori ți-au dat o senzație de disconfort, doar ele pot fi considerate sfaturi bune sau chiar încurajări din partea unei persoane căreia îi pasă de tine, nu-i așa?!


Așa este, în principiu, când oferă astfel de cuvinte, oamenii au intenția bună de a oferi suport emoțional persoanei care trece printr-un moment dificil sau printr-o provocare. Însă, de cele mai multe ori, în mod inconștient, se ajunge la invalidarea emoțiilor firești și a gândurilor funcționale pe care oricine le poate avea într-o anumită situație. Iar toate aceste aspecte pot genera consecințe nefaste pentru

sănătatea mintală.


Cu alte cuvinte, este normal să ne simțim triști atunci când ne aflăm într-o situație de pierdere, să ne îngrijorăm atunci când urmează un eveniment important precum un examen, un interviu sau un concurs și este firesc să simțim regrete atunci când conștientizăm că am făcut o alegere nepotrivită pentru noi.


Conform teoriei REBT (Terapia rațional-emotivă și comportamentală) propusă

de Albert Ellis, emoțiile și comportamentele noastre nu apar ca urmare a evenimentelor în sine, ele sunt rezultatul gândurilor și interpretărilor pe care le avem față de evenimentele respective.


Concret, în funcție de natura și calitatea lor, gândurile și convingerile sunt cele care duc la apariția emoțiilor și diverselor reacții comportamentale, cele pe care noi le denumim consecințe:


• din gândurile și interpretările raționale rezultă consecințele sănătoase;


• din gândurile și interpretările iraționale (distorsiuni cognitive) rezultă consecințe

nesănătoase.



Acum că am aflat care este relația dintre gânduri, emoții și comportamentele noastre sau modalitățile în care ne manifestăm, putem să realizăm și o diferențiere a emoțiilor.


Așadar, emoții pot fi:

  • pozitive: bucuria, mulțumirea, iubirea, fericirea, satisfacția, mândria unei reușite;

  • negative: tristețe, furie, îngrijorare, teamă, nemulțumire.

  • emoții funcționale (care sunt asemenea unor semnale de alarmă care ne determină să acționăm);

  • emoții disfuncționale (care generează o serie de consecințe nesănătoase și probleme în relațiile pe care le avem în toate ariile vieții: cuplu, familie, loc de muncă, școală, mediu academic).

  • emoții funcționale: îngrijorarea, tristețea, nemulțumirea, remușcarea, regretul;

  • emoții disfuncționale: anxietatea, trăirea depresivă, furia, vinovăția, rușinea.

Vă propun acum să reflectăm asupra unei situații care poate avea loc pe neașteptate la locul de muncă, pentru a înțelege mai bine dinamica proceselor explicate anterior, răspunsurile au doar un caracter ipotetic și pot varia de la persoană la persoană, de la un context la altul:


Situație: Sunt nevoit/ă să rămân peste program la muncă, deși aveam programată

o ieșire cu un/o prieten/ă în oraș.


Gânduri+emoții+comportamente disfuncționale:

Gânduri: „Asta chiar e insuportabil, m-am enervat foarte tare, trebuie să ies în oraș, nu mi se strică mie planurile așa de pe o zi pe alta... ”.

Emoția: Furia.

Reacții somatice și comportamentale:

- inima îmi bate puternic, crește tensiunea arterială, mă înroșesc, mușchii corpului se încordează, cu alte cuvinte, fizic mă simt rău, tensionat/ă.

- fie dau un mesaj prietenului/ei și încep să folosesc tot felul de expresii verbale agresive față de șef și colegi, fie mă revolt în fața celui care a propus să rămân peste program și încep să țip, să trântesc ușa etc.


Gânduri+emoții+comportamente funcționale:

Gânduri: „Este neplăcut că sunt nevoită să rămân peste program, of, voi încerca să reprogramez întâlnirea din seara asta.”

Emoția: Nemulțumirea.


Reacții somatice și comportamentale:

- corpul este doar puțin tensionat, dar relaxarea se instalează mai ușor;

- îmi anunț prietenul/a, îmi cer scuze și cer o amânare.

- la muncă,voi adresa rugămintea ca această situație să nu se mai repete, altfel consecințele vor fi pe măsură.


Așadar, este firesc să resimțim toate tipurile de emoții, să ne dăm voie să le trăim și să le acceptăm în viața noastră. De cele mai multe ori, emoțiile sunt cele care ne fac conștienți de ceea ce ne oferă viața în fiecare moment. Important este să facem diferențierea pe baza funcționalității lor și atunci când observăm că ceva nu este bine, să luăm o pauză, să ne așezăm la o vorbă cu gândurile noastre și atunci când este necesar, să apelăm la un specialist.


Iar atunci când ceilalți vor încerca să te ajute, să-ți spună cum ar fi mai bine să te simți sau îți invalidează o emoție care este firească și care nu afectează funcționalitatea ta de zi cu zi, îi poți transmite într-o manieră asertivă că este dreptul tău să te simți așa, că este necesar să treci prin acest travaliu emoțional ca să poți acționa mai departe.


Bibliografie:

Dryden, W. (2005). Rational emotive behavior therapy. Encyclopedia of cognitive behavior therapy, 321-324.

Dryden, W. (2023). Fundamentals of rational emotive behaviour therapy: A training handbook. John Wiley & Sons.

Ellis, A. (2010). Overcoming destructive beliefs, feelings, and behaviors: New directions for rational emotive behavior therapy. Prometheus Books.


Psiholog Clinician

Valentina-Artemis Ciurică-Stan

Postări recente

Afișează-le pe toate
bottom of page